George Simion, președintele AUR, și-a exprimat convingerea că partidul pe care îl conduce ar putea obține o majoritate simplă de voturi și mandate în Parlament în cazul unor alegeri anticipate. Într-un interviu acordat influencerului Mario Nawfal, liderul AUR a declarat că, prin obținerea acestor mandate, partidul ar putea suspenda președintele Nicușor Dan. Simion a descris președintele ca fiind o „marionetă” și a susținut că această acțiune ar permite redarea puterii reale către cetățenii românilor.
Această viziune privind o guvernare monocoloră a fost menționată de George Simion și în cadrul unui interviu acordat la TVR, unde a declarat că este doar o chestiune de timp până când AUR va guverna singur. Totuși, datele actuale din sondajele de opinie nu susțin această perspectivă, indicând faptul că intenția de vot pentru AUR variază între 30% și 40%. Această cifră este insuficientă pentru a asigura o majoritate absolută fără parteneri de coaliție.
Analizând contextul istoric, singurul partid care a reușit o guvernare singur în ultimele 36 de ani a fost Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN). Condus de Ion Iliescu, FDSN a guvernat din 1990 până în 1992, după un rezultat istoric obținut în alegerile din „Duminica Orbului”. Această performanță a fost susținută de un scor electoral de peste 85% și o prezență la vot de 86%, un context descris ca fiind irepetabil în politica românească.
Profesorul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, a subliniat că rezultatele AUR depind de numeroase variabile, inclusiv de calitatea războiului hibrid împotriva României. Acesta a menționat că partidele antisistem sunt foarte dependente de transformările opiniei publice și că, de multe ori, PSD a reușit să preia electoratul extremei drepte. Pîrvulescu a precizat că, pentru succesul AUR, este esențial ca acesta să preia rețelele de influență ale PSD.
În ceea ce privește performanțele celorlalte partide, PSD a avut scoruri remarcabile în anii 2000 și 2016, însă niciodată nu a reușit să guverneze singur, fără susținere parlamentară. De asemenea, au existat coaliții majoritare precum USL, care au înregistrat rezultate foarte bune. Profesorul a remarcat că succesul PSD din 2016 a fost parțial datorat unei „laminări” a extremei drepte după alegerile parlamentare, într-un moment în care războiul hibrid era încă la început.
În prezent, procesul de formare a unor noi majorități implică discuții intense între diverse partide pentru stabilirea unor guvernări. În timp ce liderii politici încearcă să negocieze susținerea necesară în Parlament, discuțiile pentru formarea unor coaliții includ diverse entități politice. Această dinamică este esențială pentru asigurarea stabilității guvernării într-un climat politic marcat de o fragmentare a votului și de competiții între forțele de sistem și cele antisistem.
