George Simion a recunoscut public că se confruntă cu o situație financiară dificilă, având datorii de 12 milioane de lei după campania sa prezidențială din 2025. Liderul AUR a precizat că o parte semnificativă din aceste sume sunt datorii către persoane apropiate de Maricel Păcuraru și de instituția Realitatea TV. Această sumă reprezintă cea mai mare datorie rămasă în dreptul unui candidat la funcția de președinte în România în ultimii 36 de ani.
Campania prezidențială a costat candidatul peste 69 de milioane de lei, fonduri provenite în principal din împrumuturi de la persoane fizice. Printre creditori se numără membri ai familiei Păcuraru, Teodor Tender sau Vasile Pușcaș, precum și mama sa. Familia Păcuraru a împrumutat candidatul cu peste două milioane de lei, în condițiile în care televiziunea controlată de aceștia a încasat peste 23 de milioane de lei pentru campania lui George Simion.
Situația este agravată de conflictul juridic dintre AUR și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Autoritatea a refuzat rambursarea a 17 milioane de lei, motivând că anumite cheltuieli, inclusiv emisiuni plătite la Realitatea TV, nu respectă prevederile legale. De exemplu, o singură emisiune de la Realitatea TV, moderată de Anca Alexandrescu, a fost plătită cu peste 450.000 de euro, deși George Simion nu a fost prezent la studio.
Lista creditorilor este extinsă, cuprinzând nume precum Alexandru Walter, Dan Pintilie sau Dorin Iacob. Peste 25 de persoane au acordat împrumuturi de 800.000 de lei prin acte notariale, iar alte 30 de persoane au oferit sume între 250.000 și 750.000 de lei. George Simion a susținut că a plătit deja datoriile către familia lui Vasile Pușcaș și către Ovidiu Tender, dar datoria totală rămâne de 12 milioane de lei.
Partidul AUR este implicat în numeroase procese cu AEP, miza totală depășind 50 de milioane de lei, echivalentul a 10 milioane de euro. Printre sumele în dispută se numără 13 milioane de lei pentru campania de la europarlamentare și 5,8 milioane de lei, pe care AUR a fost obligat să le verse la bugetul de stat în iulie 2026. Partidul contestă aceste decizii în instanță, încercând să recupereze cheltuielile electorale.
În cadrul sistemului de finanțare politică din România, Autoritatea Electorală Permanentă supraveghează utilizarea fondurilor de la bugetul de stat de către partide. Aceasta verifică dacă cheltuielile electorale sunt justificate și dacă respectă limitele legale privind publicitatea politică. În cazul AUR, controversele au apărut în urma unor plăți către entități media care au funcționat ca intermediari între partid și candidați prin intermediul unor împrumuturi de la persoane fizice.
