O narațiune falsă care circulă pe platforma Facebook susține că procurorii DIICOT ar fi plantat probe în timpul perchezițiilor efectuate la domiciliul lui Călin Georgescu. Această afirmație vizează în special o legitimație emisă de Ordinul de Malta, pretinzând că aceasta ar fi fost adăugată artificial de autorități. Totuși, faptele demonstrate arată că aceste acuzații nu sunt susținute de realitatea procedurilor legale desfășurate la locuința politicianului din Mogoșoaia.
Procedura de percheziție s-a desfășurat în prezența lui Călin Georgescu și a avocatului său, Mircea Sinescu. Acesta din urmă este un cunoscut specialist în drept penal din Baroul București, cu o experiență de aproape două decenii și 15 ani ca cadru didactic. Sosirea avocatului a fost așteptată special pentru a începe operațiunile, ceea ce face ca orice tentativă de plantare a probelor să fie imposibilă fără a fi imediat sesizată. Nici Călin Georgescu sau echipa sa juridică nu au contestat modul în care DIICOT a gestionat perchezițiile.
Obiectivul principal al acestei narațiuni este victimizarea lui Călin Georgescu și abaterea atenției de la acuzațiile penale reale. Politicianul este acuzat de constituire de grup infracțional și înșelăciune, într-un dosar complex care implică spălare de bani și utilizarea unor firme-paravan sau bănci-fantomă. Elementele menționate în fake news, precum aparatele de bruiaj găsite în mașina sa sau legitimația de la Malta, nu au nicio relevanță directă sau decisivă în susținerea acuzațiilor de fraudă și spălare de bani.
Investigațiile arată că legitimația de tip diplomatic menționată în postările false a fost obținută de Călin Georgescu de la un ordin-clonă al celui oficial de la Malta. Această situație este comparată cu produsele falsificate de tip clonă. În plus, distribuirea acestor informații false este susținută de europarlamentara Diana Șoșoacă, care a lansat pe TikTok afirmații fără probe, precum că politicianul ar avea cinci microfoane ascunse în casă, inclusiv în zona băii.
Acestea apar în contextul unei crize de încredere profunde în autorități și al unei polarizări sociale fără precedent în România. Falia dintre societate s-a adâncit după noiembrie 2024, fiind amplificată de anularea alegerilor prezidențiale și de lipsa de comunicare a instituțiilor. Războiul hibrid condus de Rusia în România și crizele economice sau politice suprapuse contribuie la deteriorarea contextului, facilitând propagarea unor narațiuni care vizează delegitimarea procedurilor penale.
Călin Georgescu este investigat în cadrul unui dosar de grup infracțional și înșelăciune, implicând scheme de spălare de bani prin firme-proxy. Acuzațiile de plantare a probelor sunt utilizate pentru a întări ideea că acesta este un om anti-sistem, o victimă a instituțiilor statului, în loc de a aborda conținutul real al anchetei penale.
