Numărul cererilor de renegociere a obligațiilor financiare trimise către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) a înregistrat o creștere masivă de 60% în primele nouă luni ale anului 2026. Conform datelor furnizate de Partidul AUR, numărul total de solicitări a ajuns la 3.394 de cazuri. Această evoluție reflectă presiunea fiscală și scumpirile care afectează bugetele familiilor române, determinând tot mai mulți cetățeni să caute soluții pentru gestionarea datoriilor.
Analizele realizate de Comisia pentru Investiții și Programe de Finanțare AUR relevă un prag critic în ceea ce privește acceptarea acestor cereri de către instituțiile financiare. Doar aproximativ 30% dintre solicitările adresate băncilor au fost acceptate pentru negociere, ceea ce înseamnă că 70% dintre debitori nu au obținut rezultate. Mai grav, instituțiile financiare nebancare (IFN) nu au acceptat nicio cerere de negociere în perioada analizată, deși ponderea solicitărilor către acestea a crescut de la 23,6% la 32,6%.
Victor Cațavei, coordonatorul politic al Comisiei pentru Investiții și Programe de Finanțare AUR, a criticat dur situația, numind-o o radiografie a eșecului guvernamental. Acesta a declarat că „Explozia cu 60% a solicitărilor de negociere la CSALB este radiografia exactă a eșecului guvernamental și a faptului că sute de mii de români au ajuns în colaps financiar”. Victor Cațavei a adăugat că refuzul total al IFN-urilor și faptul că băncile închid ușa în fața majorității solicitanților indică un derapaj social periculos.
Pentru a stopa această tendință, AUR propune Guvernului Niculescu implementarea unui mecanism legal de renegociere și reeșalonare a creditelor pentru persoanele care dovedesc dificultăți financiare reale. Partidul solicită ca băncile și IFN-urile să aibă obligația de a analiza individual fiecare cerere și să comunice răspunsuri motivate. De asemenea, se propune un mecanism temporar de protecție împotriva executării silite pe durata procesului de negociere, pentru a preveni abuzurile și a proteja drepturile debitorilor eligibili.
Pe lângă măsurile de protecție a debitorilor, AUR solicită reducerea presiunii fiscale asupra muncii și a întreprinderilor mici și mijlocii, precum și deblocarea programelor de finanțare. Comisiile de specialitate insistă ca Guvernul Niculescu să prezinte un plan concret de prevenire a supraîndatorării populației, cu termene clare de implementare. Partidul cere Ministerului Finanțelor și autorităților de supraveghere să clarifice motivele pentru care atât de multe cereri de negociere nu ajung în etapa de soluționare efectivă.
Contextul politic actual este marcat de diverse teme de guvernare, inclusiv discuții privind indexarea pensiilor și reforma administrativ teritorială. În timp ce liderii politici analizează măsuri de restructurare a agențiilor și responsabilitatea premierului Luca Niculescu, presiunea economică asupra populației rămâne un subiect de dispută între partide. Această situație de instabilitate financiară adaugă o componentă de tensiune la dezbaterile privind programul de guvernare și gestionarea resurselor statului.
