Parlamentul României a respins miercuri, 30 septembrie, candidatura liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, marcând al doilea eșec al unui candidat propus de președintele Nicușor Dan. Această decizie menține în continuare criza politică din țară, după o perioadă de două luni de vacanță parlamentară și săptămâni de negocieri infructuoase. Situția este agravată de faptul că președintele nu dispune de un partid propriu pentru a construi o majoritate de guvernare stabilă.
Eurodeputatul Siegfried Mureșan, în vârstă de 45 de ani, a obținut doar 182 de voturi, deși erau necesare 233 pentru învestire. Acesta a beneficiat de sprijinul propriului partid, PNL, dar și de voturile Uniunii Salvați România (USR) și ale Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR). Analistul Vlad Adamescu a subliniat că, după aceste două eșecuri, este clar că nu se poate forma o majoritate doar în partea dreaptă a spectrului politic, un guvern proeuropean neputând exista fără PSD și PNL.
Dezbaterile care au precedat votul au evidențiat ostilitatea dintre partidele din Parlament, care rămâne fragmentat între social-democrați, dreapta liberală și extrema dreaptă. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a criticat măsurile de austeritate implementate de guvernul condus anterior de Ilie Bolojan pentru reducerea deficitului public, susținând că acestea au afectat persoanele vulnerabile. În schimb, Ilie Bolojan a susținut că partidul său a ales o cale rațională pentru rezolvarea problemelor economice și pentru oprirea alimentării rețelelor clientelare.
În contextul acestui blocaj, Nicușor Dan a anunțat că va propune luni un nou nume pentru funcția de prim-ministru, după consultări cu liderii partidelor. Speculațiile indică posibilitatea unui șef de guvern social-democrat sau a unor tehnocrați, precum Alexandru Nazare, fost ministru al finanțelor, sau Luca Niculescu, fost ambasador în Franța. Acești candidați ar putea facilita un compromis, însă președintele pare să evite organizarea alegerilor parlamentare anticipate pentru a nu favoriza ascensiunea extremei drepte.
Pentru prima dată în perioada postcomunistă, s-au îndeplinit condițiile juridice pentru convocarea alegerilor parlamentare anticipate, deoarece au trecut 60 de zile de la prima solicitare de învestire și au existat două voturi de încredere eșuate. Deși președintele are această marjă de manevră, el preferă o coaliție cu PSD pentru a asigura stabilitatea economică și încrederea agențiilor de rating. Totuși, riscul de suspendare din funcție, invocat de AUR, rămâne o amenințare politică majoră pentru Nicușor Dan.
Situația economică a țării este marcată de un deficit bugetar care, deși a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, rămâne cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Această reducere a fost realizată prin măsuri dure, precum majorarea TVA-ului și tăieri bugetare în sectoarele educației, culturii și ale ajutoarelor sociale. Aceste date subliniază presiunea financiară sub care se află administrația, în ciuda eforturilor de consolidare fiscală.
