Europarlamentarul Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată, în stare de libertate, pentru două infracțiuni de ultraj, conform unui comunicat emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Procurorul de caz a finalizat oficial cercetările, iar rechizitoriul a fost înaintat către Înalta Curte, care este instanța competentă pentru a judeca această cauză în fond.
Incidentul a avut loc pe 15 decembrie 2024, când doi polițiști din București s-au deplasat la locuința inculpatei cu scopul de a-i înmâna o amendă contravențională. Conform rechizitoriului, agenții de poliție și-au declinat calitatea și au explicat clar motivul vizitei lor. Totuși, procurorii susțin că Diana Șoșoacă s-ar fi prevalat de calitatea sa de demnitar, manifestând un comportament agresiv prin refuzul primirii amenzii și împiedicarea polițiștilor să o afișeze pe ușa locuinței.
În urma acestui incident, inculpata i-ar fi urmărit pe polițiști pe stradă, adresându-le expresii jignitoare precum „fir-ar mama lor de scârbe”, „mama voastră de nenorociți ordinari” sau „scârbe nenorocite”. Procurorii au documentat aceste afirmații, care au făcut parte din comportamentul ostil manifestat de europarlamentară în momentul în care autoritățile își exercitau atribuțiile de serviciu pentru aplicarea sancțiunii prevăzute de lege.
Ulterior, Diana Șoșoacă ar fi lansat amenințări directe către polițiști în cadrul unor transmisiuni live realizate pe platformele TikTok și Facebook. În aceste înregistrări, ea ar fi declarat că s-a săturat și că ar putea lua o armă, afirmând că „cum se apropie unul de mine, îi zbor creierii”. Mai mult, europarlamentara a menționat că ar putea angaja bodyguarzi pentru a proteja ușa locuinței, sugerând că ar putea reacționa violent împotriva oricui se apropie.
Originea amenzii care a declanșat conflictul este legată de un proces-verbal de sancționare contravențională încheiat pe 24 noiembrie 2024. În acea zi, în timpul primului tur al alegerilor prezidențiale, Diana Șoșoacă s-a filmat în interiorul cabinei de vot și a transmis imaginile către public. Această acțiune este considerată de către anchetatori o încălcare a Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.
Acest dosar de ultraj intervine într-un context de intensă activitate politică, având în vedere că sancțiunea inițială a fost aplicată în urma încălcării regulilor de vot în timpul alegerilor prezidențiale. Procedura juridică urmează să fie continuată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța care va analiza probele și acuzațiile formulate de procurorii PICCJ în acest caz de ultraj.
