Diana Șoșoacă a susținut o intervenție în direct la televiziunea rusească Russia Today, de la Bruxelles, în contextul unor proteste violente desfășurate în România. Lidera partidului S.O.S România a utilizat platforma media pentru a critica dur administrația actuală și instituțiile statului. Această intervenție a avut loc în momentul în care țara se confrunta cu manifestări de amploare, oferind o perspectivă critică asupra modului în care sunt gestionate evenimentele interne de către autorități.
În cadrul discursului său, Diana Șoșoacă a susținut că jandarmii și poliția au acționat fără un motiv întemeiat împotriva membrilor partidului său. Ea a declarat că parlamentarii S.O.S România, pe care i-a numit singura opoziție din țară, au fost atacați cu gaze și loviți în timp ce încercau să îi apere pe protestatari. Șefa S.O.S România a descris situația din capitală drept o dictatură impusă de către partidele politice care conduc România sub influența Uniunii Europene.
Afirmațiile liderului S.O.S România au vizat și resursele vitale ale populației, susținând că există o gestionare neagră a apei. Diana Șoșoacă a declarat că oamenii mor de foame și de sete, deoarece politicienii de la putere ar opri apa din munți. Ea a susținut că acești lideri se duc în zonele montane pentru a controla fluxul de apă și pentru a direcționa acest lucru către propriile companii, numind procesul drept o nebunie și o formă de sclavie.
În ceea ce privește securitatea națională, Diana Șoșoacă a reacționat și la incidentul în care o dronă rusească a lovit un bloc în Galați. Ea a acuzat NATO și pe Ursulei von der Leyen că încearcă să forțeze România să participe la un război împotriva Rusiei. Liderul S.O.S România a susținut că, deși țara are un rol strategic, acest lucru nu ar trebui să permită Uniunii Europene sau NATO să transforme cetățenii în sclavi care sunt uciși în interesul acestor organizații.
În loc să blameze Rusia pentru incidentul de la Galați, Diana Șoșoacă a luat apărarea Moscovei, sugerând responsabilitatea Ucrainei. Ea a menționat că în trecut au existat cazuri în care dronele care au căzut pe teritoriul românesc au fost atribuite inițial Rusiei, dar ulterior s-a descoperit că erau erori provenite din partea Ucrainei. Această poziționare vine într-un context în care influența externă asupra proceselor politice din Europa este un subiect de intens dezbatere.
Discursurile de acest tip apar într-un climat geopolitic tensionat, în care actorii politici europi sunt monitorizați atent de partenerii internaționali. În perioada recentă, diverse presiuni și campanii de informare au fost observate în contextul alegerilor și al relațiilor dintre Uniunea Europeană și alte puteri globale, influențând modul în care partidele politice își poziționează retorica în fața alegătorilor.
