O dispută aprinsă pe teme de suverenație a țării a izbucnit în Senat, după ce reprezentanții AUR au solicitat explicații oficiale de la Guvern. Parlamentarii acuză autoritățile că ar putea ceda dreptul de veto al României în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC). Tensiunile au urmat după semnarea unei scrisori comune de către 11 miniștri de externe, document care ar putea influența modul în care deciziile europene sunt luate.
Declarația adoptată de Senat a primit 64 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, din partea PNL și USR, și 9 abțineri din partea UDMR. Senatorii AUR solicită Guvernului să precizeze dacă Oana Țoiu a avut un mandat expres pentru a semna, la 1 septembrie 2026, documentul privind explorarea extinderii votului cu majoritate calificată. Această schimbare ar putea înlocui sistemul de unanimitate, ceea ce, conform senatorilor, ar diminua capacitatea României de a-și proteja interesele strategice.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a susținut că nu există un mandat popular pentru cedarea dreptului de a decide, subliniind că națiunea nu a votat pentru acest lucru. În același sens, senatoarea Cristina Dumitrescu a menționat că dreptul de veto reprezintă o garanție juridică esențială, asigurând faptul că nicio decizie europeană nu poate fi impusă unui stat împotriva voinței sale. Parlamentarii cer stoparea demersurilor și prezentarea, în termen de 15 zile, a tuturor analizelor juridice și mandatelor care au stat la baza semnăturii.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a reacționat prompt, catalogând acuzațiile ca fiind o tentativă de a fabrica scenarii anti-europene. Ea a declarat că este o minciună cap-coadă că România își pierde dreptul de veto, menționând că la Consiliul Afacerilor Externe a fost aprobat, prin acord unanim, un pachet de sancțiuni împotriva a peste 1.500 de persoane și entități care susțin Rusia. Oana Țoiu a explicat că mecanismul de renunțare la veto în domeniul militar este imposibil conform Tratatelor.
Conform explicațiilor oferite de oficialul MAE, scrisoarea incriminată solicită doar ca statul care folosește veto-ul să își explice motivele bazate pe rațiuni vitale de politică națională. Această procedură are scopul de a facilita consultările și de a găsi soluții acceptabile, fără a anula dreptul de veto, care rămâne intact. Oana Țoiu a menționat că România a fost blocată în procesul de aderare la Schengen ani de zile tocmai din cauza utilizării dreptului de veto de către alte state membre.
În cadrul Uniunii Europene, deciziile privind Politica Externă și de Securitate Comună sunt, în mod tradițional, luate prin consens, ceea ce implică dreptul de veto pentru fiecare stat membru. Această procedură este menită să prevină impunerea unor decizii majore care ar putea contravine intereselor naționale ale unui stat. Trecerea către votul cu majoritate calificată în anumite domenii este un subiect de dezbatere constantă în cadrul instituțiilor europene, vizând creșterea vitezei de decizie.
