O inițiativă legislativă menită să elimine pensiile speciale acordate primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliilor județene a fost respinsă de o comisie parlamentară. Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, a emis un aviz negativ asupra proiectului de lege care viza abrogarea articolului 210 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Această decizie vine după ce proiectul a stat în Parlament timp de un an, ajungând în etapa de analiză la Senat.
Comisia care a analizat propunerea legislativă este condusă de senatorul AUR Mircia Chelaru. Această decizie de a adopta avizul negativ cu majoritate de voturi blochează procesul de eliminare a acestor beneficii financiare. Mircia Chelaru, care ocupă funcția de președinte al comisiei, este un fost general și fost șef al Statului Major al Armatei, având în prezent o pensie de la Ministerul Apărării de aproape 9.000 de lei net.
Sistemul de pensii speciale pentru funcționarii electi a fost stabilit prin lege în anul 2019, însă aplicarea sa a fost amânată de șase ori, fiind întârziată până în anul 2025. Conform normelor actuale, un fost președinte de consiliu județean ar putea încasa o pensie specială de minim 6.260 lei, dar poate ajunge la un maxim de 18.780 lei pe lună. Această sumă este de aproape șapte ori mai mare decât pensia medie din România, care este de 2.816 lei.
Inițiatorii proiectului de lege au subliniat că dreptul la pensia specială se calculează pe baza numărului de luni de mandat, cu un calcul de 0,40% din indemnizația brută pentru fiecare lună, până la un maxim de 144 de luni. În România există în funcție aproximativ 3.300 de primari și 3.300 de viceprimari, ceea ce înseamnă că, pe parcursul a 35 de ani, se pot acumula peste 100.000 de viitori pensionari din această categorie de beneficiari.
Proiectul de lege care urmărea eliminarea definitivă a acestor plăți pentru primari și prefecți a fost creat de un grup de parlamentari pentru a evita riscurile juridice. Experții avertizează că amânarea aplicării legii poate duce la acțiuni la Curtea Constituțională, deoarece foștii primari ar putea cere plata pensiilor în mod retroactiv. Grupul de parlamentari a propus abrogarea directă a prevederilor din Codul administrativ pentru a stopa acest proces de acumulare a beneficiilor.
În România, dezbaterea privind pensiile speciale rămâne un subiect de tensiune politică constantă, fiind adesea asociată cu reformele administrative și bugetare. În contextul actual, legislația privind Codul administrativ reglementează modul în care funcționarii electi își pot calcula veniturile post-mandat, însă amână de mai multe ori intrarea în vigoare a unor modificări care ar putea reduce aceste costuri pentru bugetul de stat.
