Grupul AUR din Camera Deputaților a formulat o cerere oficială prin care solicită prezența premierului Luca Niculescu la cadrul evenimentului „Ora prim-ministrului”. Ședința este programată pentru data de 2 noiembrie 2026, având ca obiectiv principal prezentarea situației reale a deficitului bugetar din țară. Parlamentarii din cadrul acestui grup politic doresc să afle care sunt măsurile concrete pe care Guvernul intenționează să le implementeze pentru a reduce acest indicator financiar.
Solicitarea de audiere vizează în mod specific necesitatea de a clarifica deficitul ESA estimat pentru anul 2026 și modul în care acesta se reconciliază cu deficitul cash. De asemenea, AUR cere o listă detaliată a măsurilor care vor fi aplicate în perioada 2027–2030, solicitând ca pentru fiecare acțiune să fie prezentat impactul financiar exact, exprimat în lei. Un punct de interes major este stabilirea țintei pentru anul 2028, într-un context de incertitudine economică.
Un alt aspect central al interpelării este modul în care Guvernul va reuși să atingă ținta de sub 3% din PIB, mai exact 2,8% în anul 2030. Parlamentarii solicită explicații despre cum va fi garantată această reducere fără a introduce noi taxe în sistem și fără a recurge la tăierea investițiilor publice. Această abordare este considerată esențială pentru menținerea stabilității economice și pentru evitarea unor măsuri de austeritate care ar putea afecta dezvoltarea țării.
În cadrul cererii, AUR pune sub semnul întrebării și discrepanța dintre ținta cash pentru 2026, estimată la 6,2% din PIB, și ținta ESA, care este de 6,0%. Această situație este inversă față de perioada 2024–2025, când deficitul ESA a depășit deficitul cash. Grupul parlamentar cere detalii despre ce plăți din anii anteriori explică această diferență și subliniază că premierul are obligația de a veni în fața Parlamentului cu cifre și termene precise, nu cu promisiuni.
Presiunea politică asupra executivului este accentuată de faptul că și USR a solicitat ministrului Finanțelor să fie audiat la „Ora Guvernului” pentru a explica aceeași problemă a deficitului bugetar. Această coordonare a cererilor de explicații din partea opoziției indică o preocupare majoră pentru gestionarea resurselor publice. Parlamentarii insistă ca nota de plată a deficitului să nu fie transferată din nou către cetățenii și economia românească prin metode indirecte.
Gestionarea deficitului bugetar reprezintă un element critic în cadrul politicii fiscale a oricărui Guvern, influențând direct capacitatea de investiții și stabilitatea monedei naționale. În România, respectarea limitelor de deficit impuse de normele europene este un proces constant de monitorizare, unde diferențele dintre deficitul cash și cel ESA pot indica fluxuri de numerar sau plăți diferite din anii precedenți, afectând proiecțiile macroeconomice pe termen lung.
