Partidul AUR a anunțat oficial motivele pentru care nu va acorda vot de încredere Guvernului condus de Siegfried Mureșan în cadrul Parlamentului. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a susținut că noul program de guvernare conține prevederi periculoase, precum interzicerea acumului pensiei cu salariul la stat, fapt ce ar putea duce la distrugerea sistemelor de educație și sănătate. Parlamentarii de la AUR au analizat în detaliu documentul prin intermediul comisiilor de specialitate ale partidului.
Purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a criticat lipsa de seriozitate a celor care propun acest program, comparând documentul cu o simplă „bătaie de joc”. Acesta a menționat că, după trei luni de la nominalizarea lui Siegfried Mureșan, echipa sa a prezentat doar o schiță de șase pagini, lipsită de orice fundamentare, date concrete sau studii de impact. Avrămescu a acuzat PNL, USR și UDMR de o abordare similară în procesul de formare a noului guvern.
Petrișor Peiu a indicat faptul că Guvernul propus de Siegfried Mureșan vrea să mențină direcția economică a guvernului Bolojan, pe care AUR l-a demis prin moțiune de cenzură. Programul este criticat pentru că păstrează cotile de TVA, impozitarea pe dividende și pragul pentru micro-întreprinderi, fără a oferi detalii despre reducerea numărului de parlamentari. Senatorul a subliniat că lipsesc date esențiale precum rata inflației, cursul mediu de schimb, deficitul bugetar sau valorile exacte pentru salariul minim și pensia minimă.
Lista miniștrilor propuși a fost un alt punct de conflict, Petrișor Peiu numind mai mulți lideri ca fiind incompatibili cu viitorul țării. Printre aceștia se numără Alexandru Nazare, Sebastian Burduja, Oana Țoiu, Diana Buzoianu, Radu Miruță, Cseke Attila, Cătălin Drulă, Tanczos Barna și alții. Criticile au vizat responsabilitatea acestora pentru creșteri de taxe, lipsa investițiilor, sancțiuni în Consiliul European sau probleme în domeniul agriculturii și transporturilor, afectând imaginea de stabilitate a cabinetului.
Senatorul a avertizat că propunerile privind managementul spitalelor și instituirea unor consilii consultative pot duce la cenzură sau la o gestionare deficitară a serviciilor publice. Peiu a menționat că promisiunile privind „traseele medicale integrate” sunt neadecvate în contextul lipsei de medicamente, iar crearea unei structuri pentru reziliența informațională reprezintă o practică nedemocratică. De asemenea, a semnalat riscuri legate de securitatea energetică, menționând lipsa de prioritate pentru inelul de 400 de kilovolți și centralele de la Turceni și Ișalnița.
Discuțiile privind reformarea sistemului de sănătate subliniază nevoia de echilibru între necesitatea de finanțare și necesitatea de eficientizare a resurselor. În prezent, există observații privind risipa de bani în cadrul sistemului medical, în special în zona spitalelor, ceea ce pune presiune pe capacitatea de gestionare a serviciilor de bază pentru cetățenii români.
