Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a respins miercuri în Senat moțiunea simplă depusă de AUR, care acuză guvernul de utilizarea a două contabilități diferite pentru bugetul statului. Parlamentarii din cadrul AUR au susținut că există o metodologie pentru români și una pentru Bruxelles, solicitând publicarea periodică a estimărilor deficitului calculat conform standardelor europene alături de datele cash. Discuția a avut loc în cadrul unei dezbateri privind transparența bugetară și modul de raportare a cifrelor oficiale.
Alexandru Nazare a clarificat faptul că cele două metodologii utilizate sunt prevăzute de lege și sunt aplicate de toate statele membre ale Uniunii Europene. Prima metodologie, numită cash, înregistrează fluxurile de numerar în momentul în care banii intră sau ies efectiv din trezorerie, fiind baza execuției bugetare naționale. A doua metodologie, ESA 2010, este stabilită prin Regulamentul UE 549/2013 și înregistrează obligațiile în momentul în care acestea iau naștere, indiferent de data plății efective.
În ceea ce privește cifrele deficitului, ministrul a subliniat că ambele indicatori arată o direcție de scădere constantă, indiferent de sistemul de calcul utilizat. Pentru anul 2025, deficitul cash a fost de 7,65% din PIB, în timp ce deficitul ESA, validat de Eurostat, a fost de 7,8%, o diferență de doar două zecimi de punct procentual. Alexandru Nazare a menționat că în execuția cash, după primele nouă luni ale anului, deficitul este de 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut.
Referitor la acuzația privind facturile neplătite, șeful de la Finanțe a explicat că din suma de 28 de miliarde de lei menționată în moțiune, mai mult de jumătate provine din venituri, nu din cheltuieli. El a precizat că doar un singur miliard din această sumă poate fi atribuit stocului de facturi neplătite. Ministrul a reiterat că datele sunt publice și pot fi accesate pe site-urile Institutului Național de Statistică și ale Ministerului de Finanțe, fiind verificate periodic de Eurostat.
Alexandru Nazare a avertizat că România se află abia la jumătatea drumului către consolidarea fiscală, având obiectivul de a reduce deficitul de la 9% la 3% din PIB. El a declarat că parcursul ce urmează va fi mult mai dificil deoarece toleranța populației față de noi măsuri de ajustare este din ce în ce mai mică. Deși agențiile de rating au menținut România în categoria recomandată investițiilor, perspectiva rămâne negativă, depinzând de acțiunile viitoare ale statului.
Procesul de raportare a deficitului în România respectă standardele europene de la intrarea în Uniunea Europeană în anul 2007. Datele privind deficitul ESA sunt calculate de Institutul Național de Statistică, în colaborare cu Ministerul Finanțelor, Banca Națională și Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Eurostat efectuează vizite de analiză a datelor în România o dată la doi ani pentru a asigura conformitatea cu normele comunitare.
