Fostul ambasador SUA în România, Adrian Zuckerman, a emis un comunicat prin care critică modul în care liderii partidului AUR folosesc întâlnirile cu diplomații străini. Acesta susține că prezența unor reprezentanți ai unor țări precum Statele Unite, India, Turcia sau ministrul de externe al Cehiei în cadrul unor evenimente cu AUR nu reprezintă un certificat de respectabilitate democratică. Conform lui Zuckerman, aceste contacte pot crea doar o falsă impresie de normalitate politică.
Critica vizează și postura liderilor AUR față de istoria recentă, în special legat de negarea sau minimalizarea Holocaustului. Adrian Zuckerman a subliniat că Dan Dungaciu, o figură importantă în cadrul partidului, a fost criticat pentru declarații privind memoria Holocaustului și pentru articole publicate în revista Mișcarea. În acea publicație, Dungaciu a descris Mișcarea Legionară ca fiind cea mai puternică organizație anticomunistă a tineretului român, publicând și un articol intitulat „Holocaustul — o minciună cât secolul”.
Problema este agravată de declarațiile lui George Simion, care a semnat un text în care studiul Holocaustului era descris drept un subiect minor în istorie. Adrian Zuckerman avertizează că o astfel de abordare riscă să trivializeze crimele din secolul 20 și să împingă persecuția evreilor la periferia conștiinței istorice. În plus, liderii AUR au cerut desființarea unor instituții precum Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Muzeul Holocaustului.
Un alt punct de atenție este relația dintre AUR și Călin Georgescu, după ce acesta a ocupat primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. George Simion și AUR au oferit sprijin politic lui Georgescu, a cărui retorică a inclus elogii pentru figuri asociate Mișcării Legionare. Adrian Zuckerman notează că există o suprapunere între retorica naționalistă a acestui grup și narațiunile promovate de Kremlin, care urmăresc să submineze încrederea în instituțiile occidentale.
Zuckerman și jurnalistul Sabin Gherman au concluzionat că diplomația nu trebuie să devină o „curățătorie pentru extremism”. Deși diplomații au motive să mențină dialogul cu toate partidele, aceste întâlniri nu trebuie interpretate ca o aprobare a pozițiilor lor. Partidul nu își poate închide întrebările legate de trecut prin simpla obținere a accesului la oficiali străini, deoarece protocolul diplomatic nu șterge ideologiile antisemite sau reabilitarea figurilor fasciste.
Contextul politică de la nivelul instituțiilor de cercetare rămâne tensionat, în condiții în care Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a documentat deja manifestări antisemite. Aceste raportări indică o preocupare constantă privind reabilitarea publică a unor figuri asociate cu fascismul în spațiul public românesc, fenomen care poate deplasa granițele acceptabilității în dezbaterea politică actuală.
