Liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, a lansat luni acuzații directe la adresa Guvernului Bolojan, susținând că datele prezentate de acest Executiv nu reflectă realitatea financiară a țării. Conform declarațiilor sale, dimensiunea reală a deficitului bugetar din primul semestru al anului 2026 este semnificativ mai mare decât cea comunicată oficial de guvernare. Peiu a utilizat datele furnizate de Eurostat pentru a argumenta că există un decalaj masiv între cifrele oficiale și situația economică reală.
Senatorul AUR a explicat că, în timp ce Guvernul Bolojan a comunicat un deficit bugetar de 2% din PIB, echivalent cu 41 de miliarde de lei, cifrele Eurostat indică o altă realitate. Pe primul trimestru, deficitul bugetar brut a fost de 7,4%, iar în al doilea trimestru acesta a ajuns la 7,8%. Analizând aceste procente raportate la PIB-urile trimestriale, Petrișor Peiu susține că deficitul real pe primele șase luni este de 76 de miliarde de lei. Această valoare depășește cu 35 de miliarde de lei suma de 41 de miliarde de lei anunțată de guvernare.
În cadrul unei conferințe de presă, Petrișor Peiu a punctat că deficitul considerat de finanțatori, de Comisia Europeană și de bănci este cel calculat pe standardul ESA. Acesta ar fi cel care relevă discrepanța de 35 de miliarde de lei față de comunicatele oficiale ale fostului Executiv. Senatorul a subliniat că această diferență este crucială pentru înțelegerea stării reale a bugetului de stat și a impactului pe care acesta îl are asupra credibilității economice a României în fața partenerilor internaționali.
Analizând cauzele acestor probleme financiare, Petrișor Peiu a indicat o greșeală fundamentală de politică economică a Guvernului Bolojan. Acesta a acuzat guvernarea de creșterea simultană a taxelor de consum și a prețurilor din industria energetică, fapt ce a alimentat rata inflației. Deși prețurile la energie au crescut independent de acțiunile Guvernului, senatorul susține că autoritățile ar fi trebuit să nu crească taxele de consum, având în vedere că în semestrul al doilea al anului 2025 au existat încasări mai mari la buget.
Peiu a continuat prin explicarea mecanismului de afectare a cheltuielilor în semestrul unu al anului 2026. Din cauza inflației, Guvernul a fost nevoit să cumpere produse și servicii la prețuri mult mai ridicate decât cele planificate inițial. Această situație a dus la o creștere a cheltuielilor angajate, deoarece investițiile se realizează acum cu materii prime și materiale mult mai scumpe. Senatorul a concluzionat că impactul inflaționist a fost agravat de creșterea prețurilor la energie cu 60%, concomitent cu creșterea taxelor de consum și a impozitelor pe proprietate.
Monitorizarea deficitului bugetar și a indicatorilor macroeconomici reprezintă un proces continuu în cadrul Uniunii Europene, unde standardele de raportare precum ESA sunt utilizate pentru a asigura transparența. Această supraveghere este esențială pentru menținerea stabilității financiare și pentru evaluarea capacității de plată a statelor membre în raport cu normele de convergență europeană, oferind o bază factuală pentru comparația între datele naționale și cele centralizate de instituțiile europene.
