Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a evaluat dumină cră situația politică actuală, afirmând că nu se poate determina cu certitudine dacă țara este pregătită pentru alegeri anticipate. Această concluzie vine într-un moment de blocaj politic, în condițiile în care România nu a mai trecut prin un astfel de proces de demarare a unor scrutinuri anticipate în istoria recentă a statului.
Traian Băsescu a subliniat că, deși procesul nu este imposibil de realizat, acesta ar putea necesita emiterea unei legislații specifice pentru a putea fi parcurs corect. Fostul șef de stat a menționat că, în cazul în care este necesar, societatea va trebui să parcurgă această experiență nouă, învățând prin acțiune și prin observarea rezultatelor pe măsură ce procedurile avansează.
Analizând ritmul proceselor politice, Traian Băsescu a criticat lipsa de rapiditate a președintelui, sugerând că situația ar fi putut fi diferită. El a declarat că, dacă Nicușor Dan ar fi acționat mult mai rapid, parcurgând procesele într-o singură lună, după două luni de la acea acțiune, România s-ar fi aflat deja în pragul organizării alegerilor anticipate.
Fostul președinte a observat, de asemenea, un comportament specific al partidelor politice în contextul actual de instabilitate. Traian Băsescu a menționat că, în ciuda faptului că guvernul a căzut, partidele au efectuat în Parlament ceea ce era necesar, însă a subliniat că s-a pierdut prea mult timp în acest proces, un aspect pe care mulți aleg să nu îl sublinieze.
În prezent, condițiile pentru dizolvarea Parlamentului sunt îndeplinite conform prevederilor constituționale, după respingerea propunerilor de guverne ale lui Adrian Veștea și Siegfried Mureșan. Totuși, președintele a așteptat luni de zile între prima nominalizare de premier și cea a lui Siegfried Mureșan, ceea ce a încetinit ritmul procedurilor politice necesare pentru rezolvarea crizei de guvernare.
Conform Articolului 89 din Constituție, Președintele României are puterea de a dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare. Această măsură poate fi luată dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după ce sunt respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
