Ultimul sondaj realizat de CURS în septembrie indică faptul că AUR ocupă prima poziție în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, cu un scor de 34%. Această formațiune conduce în fața PSD, care a înregistrat o creștere de un punct procentual față de luna august, ajungând la 25%. În acest context electoral, primele trei partide de pe lista preferințelor electorale concentrează împreună peste trei sferturi din totalul opțiunilor de vot exprimate de respondenți.
Analizând evoluția partidelor principale, PNL și USR înregistrează scăderi în preferințele electorale. PNL a coborât de la 20% la 18%, în timp ce USR a scăzut de la 10% la 8%. În ceea ce privește restul formațiunilor, UDMR se menține constant la 5%, iar SOS România a crescut de la 2% la 3%. Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone rămâne la 2%, în timp ce Acțiunea Conservatoare a crescut de la 1% la 2%, iar SENS a ajuns la 2%.
În ceea ce privește posibilitatea organizării unor alegeri parlamentare anticipate, opinia publică este complet divizată între susținători și opozanți. Un total de 47% dintre respondenți susțin această soluție pentru rezolvarea crizei politice, dintre care 36% sunt siguri de acest lucru și 11% sunt mai degrabă de acord. Pe de altă parte, un alt segment de 47% respinge ideea de alegeri anticipate, format din 21% care sunt siguri împotriva acestora și 26% care sunt mai degrabă împotrivă.
Nivelul de nemulțumire în rândul populației rămâne extrem de ridicat, reflectând o percepție negativă asupra stării țării. Aproape opt din zece români, respectiv 79% dintre respondenți, consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Doar 15% din eșantionul sondat apreciază că țara merge într-o direcție bună, în timp ce 6% dintre participanți nu au exprimat o opinie. Această diferență semnificativă subliniază o evaluare negativă larg răspândită în rândul cetățenilor.
Sondajul a fost efectuat în perioada 16–22 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane cu vârsta de peste 18 ani. Metodologia utilizată de CURS presupune interviuri față în față, la domiciliul respondenților, folosind un eșantion probabilist, multistadial și stratificat. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, iar datele sunt ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului, bazându-se pe datele Institutului Național de Statistică.
Contextul politic actual este marcat de dezbateri privind formarea unor noi majorități și posibilitatea unor alegeri anticipate. În timp ce unele forțe politice discută despre negocieri pentru programe de guvernare, societatea rămâne profund împărțită cu privire la modul în care ar trebui gestionată criza politică actuală prin procese electorale.
