Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a depus o propunere de modificare a regulilor electorale, care vizează procesul de înființare a partidelor politice și modul de organizare a votului. Schimbările propuse de instituție vizează în principal dificultarea accesului la înregistrare pentru noi formațiuni și introducerea unor mecanisme noi de control asupra acestora. Propunerea vine într-un moment în care atenția publică este direcționată către criza politică și problemele economice ale țării.
Una dintre cele mai importante modificări vizează numărul de persoane necesare pentru constituirea unei noi organizații politice. Conform propunerii actuale de la AEP, noile partide ar avea nevoie de un număr minim de 100 de fondatori pentru a putea fi înființate. Această cerință reprezintă o schimbare majoră față de regimul actual, care permitea înființarea unei formațiuni politice cu un număr de doar trei persoane. Această măsură ar crește semnificativ pragul de participare pentru grupurile de cetățeni care doresc să creeze partide.
În plus, propunerea extinde considerabil competențele acordate Autorității Electorale Permanente în ceea ce privește statutul partidelor. AEP ar avea puterea de a decide înregistrarea oficială a noilor organizații politice pe baza noilor criterii. Mai mult, instituția ar putea interveni în anumite situații specifice pentru a dispune dizolvarea partidelor deja constituite. Această extindere a atribuțiilor de control asupra existenței juridice a formațiunilor politice este un punct central al noii propuneri legislative.
Reacțiile din mediul politic au fost imediate, reflectând îngrijorările privind independența procesului electoral. Pîrvulescu a criticat dur această direcție, susținând că nu pot decide niște birocrați cine are dreptul să candideze la alegeri. Criticile se concentrează pe riscul ca procesul de înregistrare să devină unul administrativ și controlat de o instituție de stat, limitând diversitatea politică. Tensiunile au crescut odată cu prezentarea acestor noi reguli care vizează atât înființarea, cât și funcționarea partidelor.
Pe lângă aspectul legat de înființarea partidelor, propunerea include și discuții privind implementarea unor sisteme de tip „urne inteligente”. Aceste măsuri ar viza modul în care se desfășoară procesul de vot, aducând tehnologia în procesul electoral. Totuși, accentul principal al documentului depus de AEP rămâne pe reglementarea strictă a accesului pe scena politică prin creșterea pragului de fondatori și prin oferirea de noi drepturi de decizie instituției de control electoral.
În cadrul sistemului de organizare a alegerilor din România, Autoritatea Electorală Permanentă exercită rolul de autoritate centrală de control pentru asigurarea respectării legislației electorale. Instituția monitorizează desfășurarea proceselor de vot și gestionează registrul partidelor politice. Modificările legislative propuse de AEP pot influența direct modul în care competiția politică se structurează pe termen lung, prin limitarea numărului de actori care pot intra pe piața politică.
