Elena Lasconi a oferit declarații despre posibilitatea ca Călin Georgescu să continue activitatea pe scena politică din România. Întrebată sâmbătă, în cadrul unui interviu acordat la Digi 24, despre viitorul politică al contracandidatului său, aceasta a indicat faptul că acesta ar putea avea încă o șansă. Elena Lasconi a subliniat că procesul prin care a fost tratat de autorități a contribuit la o schimbare a percepției publice asupra sa.
Fosta candidată a declarat că autoritățile au reușit să îl transforme pe Călin Georgescu într-un martir. Conform afirmațiilor sale, anularea alegerilor a reprezentat „cea mai nasoală treabă care s-a întâmplat în această țară”. Elena Lasconi a descris acest eveniment ca fiind o lovitură extrem de mare adusă democrației din România, susținând că, în absența anulării, situația politică ar fi fost complet diferită.
Elena Lasconi a continuat prin a afirma că, dacă alegerile nu ar fi fost anulate, Călin Georgescu ar fi fost ignorat de opinia publică. Ea a susținut că, în acele condiții, acesta ar fi fost „la coșul de gunoi al istoriei” și nimeni nu ar mai vorbit despre el. Totodată, ea a menționat că, deși situația economică nu ar fi fost perfectă din cauza deficitului, lucrurile ar fi stătut mai bine.
În ceea ce privește electoratul, Elena Lasconi a explicat că există oameni de bună credință care au ales să creadă în Călin Georgescu. Această alegere ar veni din faptul că acești cetățeni nu au găsit o altă voce pe scena politică actuală. Ea a criticat starea scenei politice, afirmând că aceasta s-a stricat din ce în ce mai tare și că corupția este prezentă peste tot.
Fosta candidată a criticat comportamentul multor lideri politici, menționând oameni care se duc la politică cu „portbagajul de bani”. Ea a oferit exemple de dezamăgire în fața unor oficiali, precum primari care își achiziționează vehicule de tip 4X4 sau persoane care par a fi „îmbuibați”. Elena Lasconi a concluzionat că mulți români au pierdut încrederea în sistem deoarece toți acești oameni aleargă după „ciolan”.
Contextul politică din România este marcat de o perioadă de instabilitate și de o scădere a încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Tensiunile sociale și criticele la adresa elitei politice reflectă o diviziune profundă între electoratul care caută schimbarea și sistemul actual. Această stare de fapt alimentează apariția unor figuri politice care capitalizează pe nemulțumirea maselor față de corupție și de modul în care sunt gestionate resursele publice.
