Rezultatele unui nou sondaj realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde arată că AUR ocupă prima poziție în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare. Formațiunea politică ar obține 35% din voturi, fiind urmată de PSD, care este creditat cu 26%, și de PNL, care se situează la 15%. Sondajul a fost efectuat la nivel național în perioada 21-26 octombrie 2026, oferind o imagine asupra preferințelor electorale actuale.
Analiza comparativă cu datele din luna septembrie indică o schimbare în dinamica partidelor principale. PSD a înregistrat cea mai mare creștere, avansând de la 23% la 26%, ceea ce a dus la reducerea diferenței față de AUR. În septembrie, distanța dintre prima și a doua posadă era de 13 puncte procentuale, însă în octombrie această prăpastie s-a redus la doar nouă puncte procentuale între cele două formațiuni.
În ceea ce privește restul partidelor din competiție, USR a înregistrat o creștere de două puncte procentuale, ajungând la 10% din intențiile de vot. PNL a înregistrat o scădere ușoară, coborând de la 16% la 15%. Pe poziția a patra se află USR, urmat de UDMR, care menține un scor de 5%, și de SENS, o formațiune care și-a dublat scorul, crescând de la 2% la 4%.
La nivelul celor mai mici partide, SOS România a înregistrat o scădere, coborând de la 3% la 2% din intențiile de vot. Alte formațiuni politice ar putea acumula împreună un total de 3% din voturi. Această distribuție a scorurilor evidențiază o fragmentare a votului și o competiție strânsă între principalele forțe politice care se pregătesc pentru procesul electoral parlamentar.
Pe lângă preferințele politice, sondajul scoate la iveală un nivel ridicat de nemulțumire socială privind starea țării. Un procent masiv de 78% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. În contrast, doar 16% dintre persoanele interrogate au declarat că țara merge într-o direcție bună, reflectând un climat de pesimism în raport cu evoluția actuală a societății române.
Aceste cifre privind nemulțumirea cetățenilor apar într-un context în care liderii politici discută despre moștenirea administrativă a guvernării. De exemplu, Kelemen Hunor a menționat recent că nu există nicio moștenire grea, amintind că până în aprilie a guvernat împreună cu PSD și au elaborat bugetul în comun, în ciuda retoricii despre dificultățile moștenirii de la actualii conducători.
