Anul 2024 a reprezentat o perioadă de transformări majore și crize instituționale pentru România, fiind marcat de integrarea parțială în spațiul Schengen și de un calendar electoral extrem de aglomerat. Dincolo de procesul de aderare la Uniunea Europeană, țara a traversat patru scrutini succesive, de la europarlamentare la prezidențiale, culminând cu o decizie fără precedent a Curții Constituționale de a anula procesul electoral pentru funcția de președinte.
Integrarea în spațiul Schengen a început concret pe 31 martie 2024, prin eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime. Această etapă a permis călătorii fără controale sistematice către statele membre, deși Austria a menținut opoziția față de deschiderea frontierelor terestre, invocând preocupări legate de migrația ilegală. Abia pe 9 decembrie 2024, ministrul austriac Gerhard Karner a anunțat că nu se mai opune aderării terestre, facilitând integrarea deplină a României de la 1 ianuarie 2025.
Scenariul electoral a fost unul complex, începând cu europarlamentarele din iunie, unde alianța PSD-PNL a obținut 48,55% din voturi, urmată de AUR cu 14,93%. După alegerile locale și parlamentare, atenția s-a concentrat pe scrutinul prezidențial, care a produs o surpriză majoră în primul tur, desfășurat pe 24 noiembrie. Călin Georgescu, candidat independent, a ocupat prima poziție cu 22,94% din voturi, depășind candidați precum Elena Lasconi sau Marcel Ciolacu.
Ascensiunea lui Călin Georgescu a declanșat investigații privind o campanie coordonată pe platforma TikTok, amplificată masiv înainte de vot. Pe 4 decembrie 2024, președintele Klaus Iohannis a decis declasificarea unor documente care indicau suspiciuni privind influența externă asupra scrutinului. Aceste informații, provenite de la Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe, au pus sub semnul întrebării integritatea procesului electoral și au alimentat dezbaterile privind securitatea națională.
În urma acestor evoluții, Curtea Constituțională a decis, pe 6 decembrie 2024, anularea întregului proces electoral pentru alegerea președintelui. Decizia, luată cu unanimitate, a intervenit chiar în timpul desfășurării votului în străinătate, pentru a asigura legalitatea și corectitudinea scrutinului. CCR a argumentat că neregularitățile și încălcările legislației electorale au distorsionat egalitatea de șanse a competitorilor și au afectat caracterul transparent al campaniei electorale.
Această criză politică a lăsat funcția de președinte neocupată, Klaus Iohannis rămânând în funcție până la organizarea noilor alegeri. În contextul european, decizia a fost observată de publicații precum The Guardian și Reuters, care au menționat suspiciunile privind atacuri hibride și campanii online desfășurate pentru promovarea unui candidat de extremă dreapta, ceea ce a afectat stabilitatea instituțională a României în acest an de referință.
