Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat luni, 28 septembrie 2026, un proiect de lege care vizează asigurarea condițiilor tehnice necesare pentru organizarea unor alegeri parlamentare anticipate. Documentul, aflat în dezbatere, are scopul de a garanta respectarea termenului constituțional și a dreptului de vot al cetățenilor români din străinătate. Proiectul poate fi consultat pe site-ul oficial al instituției, iar observațiile pot fi transmise prin e-mail până pe 8 octombrie.
Proiectul propus de AEP urmărește eliminarea unor contradicții dintre Legea nr. 208/2015 și prevederile Constituției României. În cazul dizolvării Parlamentului, Guvernul ar urma să adopte hotărârile privind data alegerilor și calendarul electoral în cel mult cinci zile. Astfel, data votării ar putea fi anunțată public cu cel puțin 75 de zile înainte de scrutin, în loc de intervalul de 90 de zile prevăzut pentru alegerile la termen, pentru a permite încadrarea în termenul de trei luni.
O componentă majoră a actului normativ vizează protejarea dreptului la vot pentru românii din diaspora, în special pentru cei care utilizează votul prin corespondență. Proiectul prevede ca înregistrarea alegătorilor să înceapă în a treia zi de la dizolvarea Parlamentului. Pentru votul prin corespondență, înregistrarea ar trebui să se încheie cu 45 de zile înainte de ziua votării, asigurând astfel timpul necesar pentru expedierea și returnarea documentelor electorale către țară.
Pentru a respecta constrângerile de timp, AEP propune reducerea la jumătate a unor termene procedurale intermediare, fără a afecta garanțiile esențiale. Sunt menținute neschimbate termenele pentru depunerea candidaturilor, stabilirea ordinii pe buletinul de vot și numărarea rezultatelor. Totodată, numărul minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor va fi redus la jumătate, pentru a compensa perioada mai scurtă disponibilă pentru strângerea semnăturilor în contextul unui scrutin anticipat.
Reprezentanții AEP au subliniat că această abordare este una strict tehnică și instituțională, nu o opțiune politică. Proiectul nu pune în discuție posibilitatea organizării alegerilor, ci pregătește cadrul legal pentru eventualitatea în care decizia este luată. Autoritatea a precizat că modificările vizează doar aspecte organizatorice și calendarul electoral, respectând reperele stabilite anterior de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 150 din 12 martie 2020.
Conform Constituției României, alegerile pentru Camera Deputaților și pentru Senat trebuie desfășurate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului. Această limită temporală impune ajustări logistice semnificative, deoarece legislația actuală a fost concepută pentru alegeri la termen, unde calendarul electoral este stabilit cu mult timp înainte, oferind o stabilitate diferită față de un scrutin organizat în regim de urgență după dizolvarea forului legislativ.
